Historia magistra vitae

AMÂNARE -

CONGRESUL NAȚIONAL

AL ISTORICILOR ROMÂNI

Organizatorii Congresului National al Istoricilor Români, programat să se desfășoare în zilele de 9-12 septembrie 2020 la Universitatea din București au decis, pe fondul incertitudinilor persistente cu privire la durata pandemiei COVID-19 și a riscurilor de menținere în continuare în vigoare a unor restricții cu privire la posibilitățile de interacțiune directă, să amâne pentru anul 2021 desfășurarea acestei prestigioase și importante manifestări științifice. În consecință, ediția a III-a a Congresului National al Istoricilor Români, derulată sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS), va fi organizată la Universitatea din București în prima jumătate a lunii septembrie 2021, data exactă urmând să fie comunicată public ulterior. 

Regretând situația extraordinară, independentă de noi, care a determinat amânarea evenimentului, ne exprimăm convingerea că decizia de amânare va permite desfășurarea cu succes a ediției a III-a a Congresului National al Istoricilor Români și suntem încrezători că ne vom revedea cu toții la acest congres definitoriu pentru breasla istoricilor profesioniști din România. 

Congresul național al istoricilor români, ale cărui ediții anterioare au avut loc la Cluj-Napoca, în 2016, și la Iași, în 2018, se desfășoară anul acesta în perioada 9-12 septembrie la Universitatea din București, sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS).

În contextul diversificării cercetării istorice din România din ultimele decenii și al abundenței producției științifice în domeniu, obiectivul principal al acestei reuniuni, precum și al celor două care au precedat-o, este de a oferi un spațiu comun de dezbatere și dialog reprezentanților disciplinei din principalele centre academice și universitare din țară, de a înlesni cunoașterea reciprocă și de a stimula o cooperare profesională care, în virtutea multitudinii și diversității studiilor istorice din țară, este din ce în ce mai anevoioasă.

Pentru a veni în întâmpinarea acestei diversități, cadrele tematice în care se vor înscrie propunerile de sesiuni acoperă cât mai multe dintre domeniile de studiu consacrate de tradițiile istoriografice care s-au impus de-a lungul timpului în principalele institute de cercetare și centre universitare din țară. 

Dictonul ciceronian sub semnul căruia am ales să plasăm această ediție a Congresului ne amintește că istoria, atunci când își împlinește vocația, poate să îndrume și să orienteze, prin experiența trecutului, cântărirea problemelor prezentului și deciziile care influențează viitorul societății. Fără a oferi lecții sau a impune doctrine, ea poate, într-un chip în care poate nicio altă disciplină nu este în măsură să o facă, să creeze solidarități cu acel trecut de care ne leagă nenumărate fire pe care istoriile le întrețes și răspunderi față de moștenirile pe care le-am primit, față de felul în care le păstrăm și sporim, față de ceea ce vom lăsa celor care vin în urma noastră. Dacă istoria nu oferă nemijlocit soluțiile pe care suntem datori să le căutăm singuri la problemele cu care ne confruntăm, ea este însă capabilă să conducă, prin distilarea experiențelor trecutului și prin efortul de înțelegere care o însoțește, la acel proces de conștiință care ne schimbă felul de a privi lumea în care trăim și răspunderile pe care le avem față de ea.

Cadre tematice de avut în vedere în propunerile de sesiuni și mese rotunde:

• Editarea izvoarelor și bazele de date

• Catalogarea documentelor și manuscriselor: proiecte și probleme actuale

• Europa Centrală și Marea Neagră în Evul Mediu și epoca modernă

• Receptarea Bizanțului în spațiul românesc (ideologie, literatură, artă)

• Mediterana Orientală în epoca otomană (sec. XV-XIX)

• Cartografia între local și global

• Istoria minorităților (sași, evrei, armeni, turci, tătari etc.)

• Diversitate vs uniformitate/unanimitate în societățile istorice

• Scris, carte, tipar: corpusuri, metode, probleme

• Istoria vieții religioase: diversitate confesională și devoțională

• Istoria presei și a corespondenților de presă

• Băncile și dezvoltarea culturii naționale

• Modernizarea societății românești în sec. XIX și începutul sec. XX

• Istoria locală în raport cu istoria națională, a Europei și istoria globală

• Primul Război Mondial: istorie politică, istorie a cotidianului

• Memorii, autobiografii, corespondență

• Relațiile interbalcanice în sec. XIX și prima jumătate a sec. XX

• Totalitarismele secolului XX: forme de represiune, forme de contestare

• Digitizarea documentelor și a arhivelor

• Dinamica formelor de prezentare publică a cunoașterii istorice în anii 2000-2020

• Popularizarea istoriei: presă culturală și publicații pentru marele public